Azi am alergat dupa tramvai…desi e vorba aia, ca dupa metrou, autobuz si barbati nu trebuie sa alergi niciodata, intotdeauna mai vine unul…

Ma uit constant la ceas, fugind cu talpile goale dintr-o secunda in alta, sarind clipe si simtindu-ma intr-un carusel tot timpul.

Cu sufletul mai aproape de “coaja”, vreau si eu sa divortez de o buna bucata din mine. Trebuie sa fac inventarul personal. Deocamdata am pus multe lucruri in cutii de carton, gata sa le dau drumul.

In fiecare zi vad ratacirea in ochii celorlalti.

Citesc iar Anais Nin si azi am subliniat urmatoarea idee : “Daca iti arunci visele in spatiu, asemenea unui zmeu, niciodata nu vei sti ce iti vor aduce inapoi-o viata noua, un prieten nou, o dragoste noua, o tara noua.”

Advertisements