Alanis, Nouvelle Vague…paine prajita, ceai….si o lingurita de miere.

Pielea rosie de la prea multe plimbari pe plaja si nopti tarzii in compania filmelor vechi si a romanelor lui Doris Lessing.

India si Vanilanne…simt ca nu am aer cand imi povesteste despre cultura ei si ce e cel mai rau e ca incearca sa se desprinda si nu poate.

Ingrijorare din cauza motanului bolnav. E prea slab, nu mananca si e rau. Nimeni nu are rabdare cu el.

Un French Vanilla alaturi de Liane…singura mea prietena in ultima vreme.

Mi-am scos ochelarii roz si se pare ca acum nu-mi mai dau seama daca oamenii pe care ii intalnesc vor mai ramane in viata mea sau vor disparea la fel de repede cum au aparut. Nu mai stiu se pare sa recunosc multe.

As vrea doar sa mai recunosc poate oameni cu care sa ma simt libera.

Dar florile au acelasi miros, cerul e la fel de azuriu, inca imi place sa dansez dimineata pe muzica anilor ’90 si inca imi place sa desenez.

Dragoste rafinata.

Plimbari seara tarziu.

Linistea sufleteasca.

Un carusel colorat care sa ma invarteasca si sa ma ameteasca, iar eu sa nu ma mai uit in spate ci sa sorb din frappe-ul racoros din fata mea.

Advertisements