the_elegant_nobody__by_naagromfrancobvitch.jpg

“Veronika se hotaraste sa moara” este povestea unei tinere care se bucura de confortul si placerile unei vieti lipsite de griji, dar intr-o zi descopera ca este, in fond, nefericita si hotaraste sa se sinucida. Doza de somnifere nu-i aduce moartea rapida, iar Veronika se trezeste intr-o clinica unde afla ca mai are de trait doar cateva zile. Aici are ragazul sa se priveasca pe sine si pe cei din jur si sa inteleaga bogatia vietii, traind experiente noi, neobisnuite. 

Sunt curioasa cum va fi pusa pe scena Odeonului piesa dupa romanul lui Coelho in seara asta. Nu am citit decat recenzii insa ma intriga subiectul. Ma intriga pentru ca nu am de obicei timp sa meditez asupra a ceea ce mi se intampla si uit de cele mai multe ori sa privesc in jur si sa iubesc clipele, sa le sarut aripile si sa ma arunc in valtoarea experientelor neobisnuite, evoluand. Imi simt fericirea doar ca nu-mi permit sa o cuprind.

Imi simt linistea, doar ca nu imi inteleg visele. Oamenii din jurul meu au visurile lor clare si isi indreapta pasii catre implinirea lor, treptat, asemenea cresterii unui bonsai. Iau decizii pentru nuantarea lor si intr-un final le ajung din urma si le traiesc in realitate.

As avea nevoie de o pauza de tot. Sa plec departe si sa invat a trai si a avea vise. Sa calatoresc si sa absorb un aer nou. Sa imi fac planuri. Sa „construiesc” bazele, sa nuantez interiorul, sa nu mai simt un gol cand vine vorba de viitor. Sa pot fi entuziasmata in legatura cu ceva. As vrea sa pot risca si sa renunt la toate arterele de care m-am legat cu mintea. Sa le tai si sa o iau de la capat. Insa nu pot fi decat rationala si nu pot ignora cu desavarsire ca trebuie sa supravietuiesc si sa investesc in continuu intr-o viata si a nu avea nevoie de alt ajutor. Aici e neconcordanta si aici ma doare.

Sunt fericita azi. Dan mi-a facut doua surprize frumoase, dar nu cu semnificatia unei sarbatori care nu imi apartine. Ci doar pentru ca asta e modul lui de a-mi spune „te iubesc”. Des.E sigur sa iubesc. De fapt iubirea e singura care mi-a mangaiat intotdeauna inima. Acum astept. Fara sa stiu, fara sa simt altceva decat o nesfarsita iubire. Si atat.Poate ca Veronika se hotaraste sa moara pe planul fizic creat de ea pana acum. Si poate ca se va trezi, daca stie cum. Se va trezi intr-o lume plina de vise.

Advertisements