blog_fata_sangerie.jpg

Am inceput sa evit exprimarea prin cuvinte. De accea nu am mai scris. Am refuzat sa imi arunc emotiile prada analizelor propriilor mei ochi. Se pare ca odata rostite, cuvintele isi pierd luminita surda. Am inceput sa imi amestec culorile cu emotiile, sa gasesc raspunsuri in imagini, in bataile de inima ale iubitului meu. Nu imi mai plac notitele in jurnalul vietii mele, pentru ca ele reduc tot ce mi se intampla la un grad neobservabil. Am invatat in sfarsit sa ma exprim prin toti porii si sa nu-mi mai fie teama de cioatele aripilor, pe care cresc pene. Ma intrebam nu demult daca mai sunt aceeasi. Sunt aceeasi, desi o veche prietena a inteles complet gresit intrebarea mea retorica. Sunt aceeasi in adancul inimii si nimeni nu-mi va putea lua vreodata petalele albe din suflet. Doar ca am scapat de colivie.

Advertisements