Invat din nou sa ma bucur de lucrurile mici ale unei zile. Uitasem sa fac asta cu ochii printre stele. Agatat mi-e parul de colturile lor insa privirile-mi ating toate orizonturile, avide parca de necuprins si nemurirea clipelor. Un sfarsit de saptamana suav si un inceput de saptamana alunecos. Povestile lui Kawabata, pe care am inceput sa le sorb printre picaturi simtind toamna ca o infuzie de romantism, cafe-maquillato mare si aburinda de dimineata, tortul mare de mere de ziua mea, caldura familiei mele adoptive, conversatiile lungi cu parintii mei de departe, diminetile lenese de dragoste, surprizele iubitului meu de care ma indragostesc mai mult pe zi ce trece, agitatia de la munca, sfarsitul perioadei fiscale, telefoane in India si in Marea Britanie, proiectul lui Lee, dorinta de a ma muta, visele noastre de a avea un viitor mai bun, sarutari amestecate cu lacrimi dulci, iubire. Sunt doar un sirag de zile, ca niste margaritare, poate la fel de trecatoare ca si filele unui calendar parfumat, insa intense pentru inima mea.

Advertisements