Imi permit sa savurez spuma cu gust de capuccino deasupra buzei de sus. Sa inchid ochii si sa strang in brate imaginea pictata de atata vreme in gand. Sa zambesc in masina 667 in drum spre slujba, cand vad doi liceeni sarutandu-se usor, impartasind un secret care de fapt e stiut de toti cei care se ascund ca sa se iubeasca. Sa privesc avioanele decoland in Baneasa si cantand in timp ce se pierd pe cerul vanilat. Sa citesc carti licentioase in metrou, in timp ce ascult la iPod Katie Melua. Imi permit sa dorm mai mult intr-o sambata aromata, incolacindu-mi picioarele printre picioarele tale, si aducandu-mi aminte de “Sleepless in Seattle”, cand aveam 17 ani si eram o feminista convinsa, dar urmaream in secret filme romantzioase intr-un mod masochist si cinic. Pe atunci imi doream sa ma trezesc incalcita in bratele iubitului meu, si sa dorm in tricoul lui. Imi permit sa ma hranesc cu piese de teatru, intr-un extaz cu multiple orgasme intelectuale. Sa fi crescut intr-un corp de femeie dar eu sa fi ramas vesnica adolescenta visatoare si timida care se ascunde dupa cate o carte deschisa si care crede in ingeri? Stii…nu ti-am spus niciodata, dar fiecare zi ma reindragosteste de tine si ma modeleaza tot mai mult dupa fiinta ta intreaga. Stii…voi scrie intr-o zi o carte si o voi pastra ascunsa de ochii tai…o carte in care sa pot sa pictez ceea ce simt acum. Stii….nu te voi lasa singur, decat atunci cand ne despartim pentru cateva ore la metrou…

Advertisements