df18d775dcac15cf.jpg

Se intampla cateodata ca unele imagini sa dea peste tine, sa vina la tine cand te astepti mai putin, cand esti mai putin atent. Cateodata, poti sa mergi toata ziua si sa nu ti se arate nimic, ca poate nu-i momentul sa fii acolo.

In graba de dimineata, cand sunt cel mai putin receptiva la lumea fizica, insa prea puternic conectata lumii din interior, am trecut intr-o zi, oarba si surda,  pe langa o gradina cu trandafiri, cu un leagan rupt si o veranda parasita si am calcat pe o fotografie. Cineva a strigat dupa mine si mi-a pus-o in mainile mici apoi a fugit. In fotografie erau o femeie cu aerul anilor 50, langa un barbat care ii inconujura posesiv mijlocul. La picioarele lor un baietzel cu carlionti care se juca cu un trenulet. Am asezat fotografia in albumul meu cu ganduri inalantuite precum un album muzical. Peste un timp, am alergat iarasi adormita si visatoare, printr-o ploaie magica cu soare si curcubeu, pe langa acea casa ce facea nota discordanta cu gradina inflorita. M-am adapostit atunci pe acea veranda veche si mi-am pus un trandafir roz dupa ureche, tematoare si curioasa in acelasi timp. Lemnul vechi imi soptea ca nimeni nu locuia in acel loc, dar mirosul de trandafiri din gradina si ploaia electrizanta ma hipnotizau fara remediu. M-am indragostit de acel loc magic. As vrea sa pot spune ca am descifrat misterul, dar uneori e nevoie de mister ca sa inteleg realitatea. Am reconstruit de atatea ori bucatzele de puzzle cu care m-am innecat. Am gasit piese de sah din alte lumi, soptindu-mi cuvinte sarate si umede de atata “noi”, incat am uitat de mine mergand pe varful degetelor ranite si mici. Cateodata cautam raspunsuri si nu le gaseam decat dupa multe clipe de solitudine si nopti cu paturi ravashite de corpul meu nelinistit. Am realizat ca raspunsurile vin la mine sub diferite forme, intrupandu-se in fantasme sau bucati sparte de oglinda nuda. Totul vine de la sine, intr-un fel sau altul, atunci cand imi clocoteste inima si aripile se deschid sa infrunte vijelia.

Acordurile muzicii lui Ane Brun ma trag in transa spirituala de care am reusit sa ma ascund atata vreme. Azi am gasit fotografia aceea veche si am descoperit ca pe spatele ei scria “Pentru totdeauna”….Coincidenta sau nu, cuvintele acestea doua sunt exact raspunsul cautarilor mele interioare….

Advertisements