a0fe1.jpg

Am pierdut  “my one moment in time, when I’m racing with destiny”…L-am avut ieri printre degete, i-am simtit pulsul nebunesc a carui importanta poate nu am ingurgitat-o la adevarata ei valoare pentru ca am fost intr-o cursa in care nu mi-am permis sa respir. S-a dus si am ramas tot aici, cautand motive pentru a fi fericita in asteptarea schimbarii. Ma dor urechile din cauza linistii, ma doare pieptul din cauza presiunii din interior, ma dor pleoapele din cauza lacrimilor. Azi trebuia sa fie o zi fericita, sa sarbatoresc ce am realizat, sa sarbatoresc etapa in care voi intra. Poate ca am un mod picurat cu ceara in care reactionez in fata intalnirilor bruste cu destinul. Poate ca nu mai sunt doar un copil acum.Poate ca am nevoie de tine sa pot fi implinita. Ma doare statutul meu de viitoare nomada, ma dor nisipurile miscatoare care imi prind talpile si imi inghit sughiturile de bucurie. Am reusit da…am reusit sa obtin slujba mult visata, pentru care m-am luptat atat, am reusit sa ma descopar singura intr-un oras strain, am reusit sa ma descurc acolo unde de altfel ma pierd, am reusit sa imi dau demisia si sa imi para bine, am reusit sa ma autodepasesc. La ce bun daca nu te am pe tine ?Imi zici sa ma bucur, sa reusesc sa ating nuantele fericirii cu varful degetelor si apoi sa le tin prizoniere in palmele mici. Nu cred ca intelegi ce fel simt eu si modul in care pictez eu fericirea. Nu folosesc o pensula, folosesc mintea, inima, trupul si sufletul la un loc, amalgamand momentele, faramele, dorintele, cuvintele, imaginile si strecurand urme de magie si praf de zane. Nu vreau sa subliniez ca e greu, vreau sa subliniez doar ca eu vreau totul, dar prin « totul » nu inteleg acel standard de perfectiune spre care tind prin definitie, ci doar toate momentele la un loc, iubirea si viata profesionala, dragostea si implinirea personala. Pot da valori epopeice uneia doar daca o am si pe cealalta. Nu pot zbura de fericire daca te am atat de departe si intelegi cu totul gresit dorinta mea de a te avea aproape….Am pierdut acel moment dar stiu ca l-am avut, chiar si pentru o clipa. E ca si cand calatoresti in timp si te intalnesti cu tine la capatul unui drum pe care l-ai parcurs deja. Am frisoane si in acelasi timp mi-e ingrozitor de dor, incat prefer sa ma ingrop in lectura si pian, soapte si mirosuri orientale…

Advertisements