floare-galbena1.jpgSi a gasit o floare galbena sub cearceafurile transparente de matase. I-a mangaiat petalele vii care o trageau catre centru si i-a mirosit aroma care venea de departe. Oare cate inclestari ale degetelor sunt nevoie ca ea sa simta mana celui care a pus acea floare e pielea ei in timp ce dormea? A acoperit toate oglinzile…o reflectare a starii de plutire, aproape inumana, ar sparge emotia care-i tinea sufletul tremurand in mii de bucatii stralucitoare. A furat soarele dintr-un oras care traieste cu propria-si energie si nu ii reflecta lumina pentru ca nu priveste la cer. Si-a prins mana in interiorul draperiei catifelate si a uitat-o acolo. Ce nevoie sa aiba de mana cand simturile-i sunt atat de treze, ca atunci cand aprinzi betiosare parfumate si nu poti sa nu inchizi ochii si sa te lasi purtat de betia simturilor. A deschis jurnalul dar nu mai reusea sa citeasca cuvintele…se distrugeau unul cate unul, lasand in urma pagini spalacite, pe alocuri albe. A devenit din ce in ce mai agitata, frematand in acea colivie in care nu era inchisa dar prefera sa se considere asa. Floarea galbena ii demonstra contrariul dar a decis sa arunce floarea in eternul vis frumos care sa o cuprinda doar noaptea. Si-a ales fiecare detaliu, uitand de unicul cel mai important…A descoperit oglinzile cu furie dar nu si-a gasit reflectia in ele…a tras dreperiie dar mana ii era la piept si soarele nu stralucea inca. A incercat sa inchida ochii dar pleoapele nu vroiau sa o asculte… e doar un vis, e doar un vis, nu-ti fie teama…ii soptea. Cine ii soptea? culoarea podelei bine ceruita? bataile inimii salbatice si furioase? patul ravasit si rece, in care se gaseau imprastiate petalele moarte ale unei flori galbene?frenetica, subjugata, somnambula si slaba….dar totusi oglindind viata clipei, reflectia inimii si bataia din aripi a unui vis care nu avea sa se sfarseasca…Sa uiti sa te trezesti este ca si cand te-ai lega de propriul intuneric. Sa uiti sa mai adormi e ca si cand ti-ai imbratisa frica. Sa crezi e o putere mai mare decat orice alta arma ce ar distruge realitatea in care ai decis sa traiesti. Cred in iubire si asta m-a salvat de la propria-mi subjugare in irealitate si teama. Floearea galbena exista undeva in viitorul meu…o imagine care se va cristaliza in imaginea celui alaturi de care imi voi imparti viata. Floarea galbena ma va trezi intr-o dimineata si atunci voi putea sa ii simt petalele inradacinate in mine, voi putea sa zambesc soarelui si sa ma pierd in oglinda mare care sa ne cuprinda pe amandoi…

Advertisements